Contract de comision – model actualizat pentru anul 2026

Contract de comision – ce este și când se folosește

Un contract de comision este utilizat atunci când o persoană sau o companie dorește ca o altă parte să încheie anumite operațiuni comerciale în nume propriu, dar pe seama sa. Prin acest document, comitentul stabilește ce operațiuni trebuie realizate, iar comisionarul se obligă să le îndeplinească în schimbul unei remunerații numite comision.

Contractul poate fi folosit pentru vânzarea sau cumpărarea unor bunuri, negocierea și încheierea unor tranzacții, distribuirea produselor ori realizarea altor operațiuni comerciale permise de lege. Stabilirea în scris a condițiilor colaborării ajută părțile să cunoască exact limitele mandatului, valoarea comisionului și responsabilitățile asumate.

Cine sunt părțile unui contract de comision

În cadrul contractului există două părți principale: comitentul și comisionarul. Acestea pot fi persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau persoane juridice, în funcție de natura activității desfășurate.

Comitentul este partea care încredințează realizarea unei operațiuni. Acesta stabilește obiectul contractului, limitele în care trebuie să acționeze comisionarul și condițiile esențiale ale tranzacției.

Comisionarul este partea care execută însărcinarea primită. El acționează în nume propriu în relația cu terții, însă efectele economice ale operațiunii sunt suportate de comitent. Din acest motiv, documentul trebuie să descrie clar ce poate și ce nu poate face comisionarul.

Pentru ce activități poate fi încheiat contractul

Contractul de comision este întâlnit frecvent în activități comerciale în care una dintre părți dispune de experiență, contacte sau acces la o anumită piață. Poate fi utilizat atât pentru o singură operațiune, cât și pentru o colaborare desfășurată pe o perioadă mai lungă.

• vânzarea unor produse sau bunuri în numele comisionarului, dar pe seama comitentului;
• cumpărarea de mărfuri în condițiile stabilite de comitent;
• negocierea și încheierea unor tranzacții cu terți;
• distribuirea produselor prin intermediul unei rețele comerciale;
• identificarea unor cumpărători sau furnizori și finalizarea operațiunilor convenite;
• realizarea unor operațiuni comerciale determinate, în schimbul unui comision.

Obiectul contractului trebuie formulat suficient de precis. O expresie generală precum „realizarea de activități comerciale” poate genera interpretări diferite. Este recomandat să fie indicate bunurile, serviciile, teritoriul, limitele valorice și tipul tranzacțiilor pe care comisionarul le poate încheia.

Clauze care trebuie stabilite clar

Cum se stabilește comisionul

Remunerația comisionarului poate fi stabilită sub forma unui procent din valoarea tranzacției, a unei sume fixe pentru fiecare operațiune sau prin combinarea celor două variante. Contractul trebuie să arate dacă procentul se aplică la valoarea cu TVA sau fără TVA și dacă sunt incluse reducerile, taxele, transportul ori alte costuri.

De asemenea, trebuie precizat momentul în care comisionul devine datorat. Părțile pot conveni ca plata să fie efectuată la semnarea contractului cu terțul, la livrarea bunurilor, la încasarea integrală a prețului sau la finalizarea unei alte etape stabilite în document.

Pentru o colaborare continuă, poate fi introdusă și o procedură de raportare lunară. Comisionarul transmite situația operațiunilor realizate, iar comitentul verifică datele și achită remunerația în termenul prevăzut.

Obligațiile comisionarului

Comisionarul trebuie să respecte instrucțiunile primite și să acționeze cu diligență pentru protejarea intereselor comitentului. Acesta nu ar trebui să modifice condițiile esențiale ale tranzacției fără aprobarea prealabilă a comitentului, dacă documentul nu îi acordă în mod expres această posibilitate.

În funcție de obiectul colaborării, principalele obligații pot include:

• executarea operațiunilor în limitele stabilite prin contract;
• respectarea prețurilor, termenelor și condițiilor comunicate de comitent;
• informarea comitentului cu privire la tranzacțiile încheiate;
• predarea sumelor, bunurilor și documentelor primite în cadrul operațiunilor;
• păstrarea confidențialității informațiilor comerciale;
• prezentarea documentelor justificative pentru cheltuielile efectuate;
• evitarea situațiilor în care interesele proprii intră în conflict cu cele ale comitentului.

Obligațiile comitentului

Comitentul trebuie să pună la dispoziția comisionarului informațiile și documentele necesare realizării însărcinării. În cazul vânzării unor produse, acesta poate avea obligația de a furniza bunurile, descrierile, prețurile, condițiile de livrare și informațiile obligatorii pentru clienți.

Comitentul trebuie să achite comisionul în condițiile convenite și să ramburseze cheltuielile autorizate, în măsura în care contractul prevede acest lucru. Pentru evitarea neînțelegerilor, este util să se stabilească dacă anumite cheltuieli necesită aprobare scrisă înainte de a fi efectuate.

Răspunderea față de terți

O particularitate importantă a contractului este faptul că comisionarul acționează în nume propriu. Terțul cu care este încheiată operațiunea îl percepe, în mod obișnuit, pe comisionar drept partea contractantă, chiar dacă tranzacția este realizată în interesul economic al comitentului.

Contractul trebuie să arate dacă și în ce condiții comisionarul răspunde pentru executarea obligațiilor asumate de terț. O asemenea garanție nu ar trebui presupusă automat, ci formulată expres, împreună cu întinderea răspunderii și eventuala remunerație suplimentară acordată comisionarului.

Durata și încetarea colaborării

Un contract de comision poate fi încheiat pentru o operațiune determinată, pentru o perioadă fixă sau pe durată nedeterminată. În cazul unei singure tranzacții, contractul poate înceta după finalizarea operațiunii, predarea sumelor și documentelor și plata comisionului.

Pentru contractele pe termen lung este recomandată stabilirea unui termen de preaviz. Documentul poate prevedea și încetarea imediată în cazul încălcării obligațiilor esențiale, neplății comisionului, depășirii limitelor mandatului, divulgării informațiilor confidențiale sau producerii unui prejudiciu semnificativ.

La încetarea colaborării trebuie clarificată situația tranzacțiilor aflate deja în desfășurare. Părțile pot stabili dacă acestea vor fi finalizate de comisionar și dacă pentru ele rămâne datorat comisionul.

Diferența dintre comision, mandat și intermediere

Contractul de comision nu trebuie confundat cu un contract obișnuit de mandat. În cazul mandatului cu reprezentare, mandatarul încheie acte în numele și pe seama mandantului. În cazul comisionului, comisionarul acționează în nume propriu, dar pe seama comitentului.

De asemenea, un intermediar se poate limita la punerea în legătură a două persoane, fără a deveni el însuși parte în tranzacția finală. Comisionarul are, în schimb, un rol mai extins și poate încheia efectiv operațiunea cu terțul, în limitele stabilite prin contract.

De ce este recomandată forma scrisă

Un model de contract de comision redactat clar permite dovedirea condițiilor acceptate de părți. Documentul stabilește ce operațiuni pot fi realizate, cum se calculează remunerația, cine suportă cheltuielile și ce se întâmplă atunci când una dintre părți nu își respectă obligațiile.

Forma scrisă este importantă mai ales atunci când sunt implicate bunuri de valoare, tranzacții repetate, teritorii exclusive, prețuri minime sau cheltuieli semnificative. Contractul poate fi completat și cu anexe care conțin lista produselor, tarifele, obiectivele comerciale sau procedura de raportare.

Ce trebuie verificat înainte de semnare

Înainte de semnarea documentului, părțile trebuie să verifice datele de identificare, obiectul colaborării, limitele acordate comisionarului și metoda exactă de calcul al remunerației. Orice condiție discutată verbal, dar importantă pentru colaborare, ar trebui introdusă în contract.

Este necesară și verificarea tratamentului fiscal și contabil al sumelor plătite, în funcție de statutul părților și de tipul activității desfășurate. Facturarea comisionului, aplicarea TVA și documentele justificative pot varia în funcție de situația concretă.

Întrebări frecvente despre contractul de comision

Contractul de comision trebuie încheiat în scris?

Forma scrisă este recomandată pentru a putea dovedi obiectul însărcinării, valoarea comisionului și obligațiile asumate. Pentru anumite operațiuni sau domenii pot exista și cerințe speciale care trebuie verificate separat.

Comisionul poate fi stabilit procentual?

Da. Părțile pot stabili un procent din valoarea operațiunii, o sumă fixă sau o formulă mixtă. Baza de calcul și momentul în care remunerația devine exigibilă trebuie menționate clar.

Cine suportă cheltuielile efectuate de comisionar?

Contractul trebuie să precizeze ce cheltuieli sunt suportate de comitent și dacă acestea necesită aprobare prealabilă. Comisionarul ar trebui să păstreze documentele care justifică sumele solicitate.

Comisionarul poate modifica prețul stabilit de comitent?

Comisionarul trebuie să respecte limitele și instrucțiunile prevăzute în contract. Posibilitatea de a negocia sau modifica prețul trebuie acordată expres și poate fi limitată prin stabilirea unui prag minim ori maxim.

Contractul poate fi încheiat între două firme?

Da. Contractul de comision poate fi utilizat între persoane juridice, dar și în alte raporturi permise de lege. Datele de identificare și reprezentanții legali ai fiecărei părți trebuie înscriși corect.

Poate fi stabilită exclusivitate pentru comisionar?

Da, părțile pot conveni ca anumite produse, categorii de clienți sau teritorii să fie gestionate exclusiv de comisionar. Clauza trebuie să precizeze durata, limitele și consecințele încălcării exclusivității.

Contractul poate înceta înainte de termen?

Da, dacă părțile convin încetarea sau dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în contract ori de lege. Este util să fie stabilite procedura de notificare, termenul de preaviz și modul de finalizare a operațiunilor deja începute.